Remediere radon
O concentrație ridicată nu este o sentință, ci o situație tehnică cu soluții cunoscute. Clădiri cu sute sau mii de Bq/m³ ajung la niveluri conforme. Suntem constructori: planul nu rămâne pe hârtie.
Traseul complet
Metodologia CNCAN (Ordinul 153/2023) cere ca, la depășirea nivelului de referință, remedierea să fie prioritizată și realizată în termenele stabilite în funcție de nivelul de risc – de regulă 12 sau 18 luni.
Depistare
Buletinul de măsurare de la un laborator desemnat de CNCAN arată dacă nivelul de referință este depășit. Cum se măsoară
Diagnostic
Înțelegem de ce există problema: inspecția fundației și a subsolului, căile de pătrundere, ventilația și diferențele de presiune, măsurători suplimentare pe încăperi și, unde e cazul, în sol.
Plan de remediere
Soluția adaptată clădirii, după valorile măsurate, surse, costuri și condiții locale, cu etapele de lucru și ținta: sub 300 Bq/m³.
Execuție
Lucrarea este executată de echipa noastră de construcții, cu cât mai puțină intervenție în spațiul folosit.
Verificare
O nouă măsurare cu detectori pasivi confirmă noua valoare anuală și eficiența intervenției.
Monitorizare
Sistemele active se verifică periodic și se întrețin; măsurarea se repetă după renovări sau schimbări de ventilație.
Metodele de reducere
Reglementarea tehnică RTC 6-2022 (MDLPA) descrie metodele pentru clădirile existente. Nu există o rețetă universală: de obicei combinăm două sau trei.
Depresurizarea solului
Cea mai eficientă: un sistem care extrage aerul încărcat cu radon de sub placă, înainte să intre în clădire. Poate reduce concentrația cu peste 80–90%. Soluția de bază la valori mari sau în clădiri greu de ventilat.
Etanșarea căilor de pătrundere
Închiderea fisurilor din pardoseală, a rosturilor perete–pardoseală și a trecerilor de instalații. Reduce intrarea la sursă, dar rareori este suficientă singură la concentrații mari.
Ventilația
Naturală sau mecanică, cu recuperare de căldură, inclusiv ventilarea subsolului. Diluează concentrația fără să piardă eficiența energetică a clădirii; nu elimină sursa.
Presurizarea controlată
Presiune interioară mai mare decât în sol, astfel încât gazul să nu mai fie „aspirat” în clădire. Doar în condiții specifice.
Membrane antiradon
Limitează migrarea gazului din sol. Mai ușor de aplicat la clădiri noi, unde intră în proiect de la început (clădiri noi).
Combinații de metode
Alegerea depinde de concentrația măsurată, de construcție, de surse și de costuri. După lucrări, măsurarea de verificare este obligatorie tehnic.
De ce contează diagnosticul
Două clădiri cu aceeași valoare măsurată pot avea nevoie de soluții diferite. Presiunea aerului de la nivelul solului este, în majoritatea clădirilor, mai mică decât afară – aerul interior fiind mai cald – și asta „trage” gazul din sol în clădire. Unde intră, pe unde circulă și cât de etanșă e clădirea decid dacă e nevoie de o simplă etanșare sau de un sistem de depresurizare.
- Inspecția fundației, a subsolului și a materialelor
- Căile de pătrundere: fisuri, rosturi, treceri de utilități
- Distribuția radonului între încăperi și niveluri
- Ventilația și diferențele de presiune interior–exterior
- Modul de utilizare a clădirii
Întrebări frecvente
Am 350 Bq/m³. E grav?
Este peste nivelul de referință (300 Bq/m³), deci legislația cere analizarea situației și măsuri de reducere. Riscul crește treptat cu concentrația și cu timpul petrecut în clădire; valorile moderat depășite se rezolvă de regulă cu etanșare și ventilare corectă. Planul îl stabilim după diagnostic.
Cât durează o remediere?
Execuția: de la o zi (etanșări, reglarea ventilării) la câteva zile (sistem de depresurizare sub placă). Măsurarea de verificare durează cât o măsurare obișnuită, cu detectori pasivi.
Garantați rezultatul?
Planul are o țintă clară – sub 300 Bq/m³ – iar măsurarea de verificare arată dacă am atins-o. Dacă nu, ajustăm soluția. Este și motivul pentru care executăm noi lucrarea, nu doar o recomandăm.
Măsurarea a fost făcută de altcineva. Puteți face doar remedierea?
Da, dacă buletinul provine de la un laborator desemnat de CNCAN. Facem diagnosticul clădirii și pornim de la valorile din buletin.
Ce se întâmplă după remediere?
Sistemele active (ventilatoare, depresurizare) se verifică periodic și se întrețin. Un studiu pe 10 locuințe din România, urmărite 53 de luni după remediere, a arătat o eficiență mediană de 80%, dar cu variații mari în funcție de metodă și de cât de consecvent au folosit oamenii sistemele. Eficiența tehnică trebuie dublată de obișnuință.