Radonul și sănătatea: cifrele care contează
Ce spun OMS și studiile epidemiologice despre radon și cancerul pulmonar, cum stă România față de Europa și de ce aceste cifre nu trebuie să sperie, ci să ducă la măsurare.
Radonul este a doua cauză de cancer pulmonar după fumat, iar riscul crește cu aproximativ 16% la fiecare 100 Bq/m³ în plus la concentrația medie de lungă durată. Expunerea nu produce simptome; efectul depinde de concentrație și de timpul petrecut în acel mediu.
Ce spun datele
- Organizația Mondială a Sănătății estimează că radonul este responsabil pentru 3–14% dintre cazurile de cancer pulmonar dintr-o țară, în funcție de concentrația medie și de prevalența fumatului.
- Meta-analiza Darby et al. (BMJ, 2005): +16% risc relativ de cancer pulmonar pentru fiecare creștere de 100 Bq/m³.
- Riscul este mult mai mare pentru fumători, pentru că radonul și fumatul acționează împreună asupra plămânului.
- Alte afecțiuni asociate în literatură cu expunerea la radon: cancerul de stomac, leucemia, cancerul pancreatic sau de ficat.
De unde vine radonul
Uraniul din rocă se dezintegrează natural: uraniu → radiu → radon. Gazul migrează prin porii solului și intră în clădire prin fisuri, rosturi, fundații și treceri de conducte. Contribuții mai mici vin din apa de puț și din unele materiale de construcție, dar sursa principală este solul. În aer liber se diluează; în spații închise se acumulează, mai ales la subsol și parter. La rândul lui, radonul se dezintegrează în produși radioactivi (poloniu) care pot fi inhalați.
Presiunea aerului de la nivelul solului este, în majoritatea clădirilor, mai mică decât afară – aerul interior fiind mai cald – ceea ce „aspiră” aerul din sol în clădire. Concentrația depinde de geologie, de fundație și etanșeitate, de ventilație, de vreme și de felul în care e folosită clădirea. De aceea două case vecine pot avea valori foarte diferite.
România față de Europa
Din peste 9.000 de măsurători în 6.374 de locuințe (harta națională CNCAN, harta europeană JRC 2024):
- media în locuințele din România: 181 Bq/m³, față de 104 Bq/m³ media europeană și circa 40 Bq/m³ la nivel global;
- aproximativ 15% dintre măsurători depășesc 300 Bq/m³ – cam una din șapte locuințe;
- 10% dintre celulele hărții au media peste 300 Bq/m³, față de 4,5% în Europa.
Ce facem cu cifrele astea
Nu panică. Conduită rațională: măsurăm, interpretăm rezultatul, identificăm sursa, aplicăm soluția și verificăm. Radonul este un factor de risc care poate fi controlat la costuri rezonabile. Programați o evaluare gratuită →
Surse: OMS – Radon and health; Darby et al., BMJ 2005; Dicu, Cucoș et al., 2023; prezentarea ARaR, ECI Forum 2026.