Cadrul legal al radonului în România, pe scurt
Ce documente contează, ce stabilește fiecare și pentru cine este obligatorie măsurarea: de la Directiva Euratom la metodologia CNCAN și reglementările tehnice RTC 6 și RTC 7.
România are un cadru complet pentru gestionarea radonului în clădiri, iar pentru clădirile publice și locurile de muncă de la subsol și parter măsurarea este obligatorie. Pentru locuințe este recomandată. Iată documentele, în ordinea în care se aplică.
Documentele care contează
| Document | Ce stabilește |
|---|---|
| Directiva 2013/59/EURATOM | Baza europeană: identificarea, evaluarea, prevenirea și reducerea expunerii la radon în clădiri, cu cerințe comune pentru statele membre. |
| Planul Național de Acțiune la Radon – HG 526/2018 | Transpunerea directivei: obligații, responsabilități și măsuri de reducere a riscului. Coordonat de CNCAN. |
| Metodologia CNCAN – Ordinul 153/2023 | Cum se determină concentrația de radon în clădiri și la locurile de muncă, prin metode standardizate (ISO 11665), și cum se aplică planul de acțiune într-o clădire la depășirea nivelului de referință. |
| RTC 6-2022 (MDLPA) | Ghid tehnic: metode de reducere a concentrației de radon în clădirile existente. |
| RTC 7-2022 (MDLPA) | Ghid tehnic: prevenirea radonului în clădirile noi – evaluarea terenului și protecția constructivă. |
| Directiva (UE) 2024/1275 | Performanța energetică a clădirilor, reformată: performanța energetică merge mână în mână cu sănătatea ocupanților și calitatea aerului interior. |
Nivelul de referință: 300 Bq/m³
Se aplică locuințelor, clădirilor publice și locurilor de muncă, ca medie anuală. Nu este o graniță rigidă între „sigur” și „periculos” – riscul crește treptat cu concentrația și cu durata expunerii – dar depășirea lui impune evaluare și, după caz, măsuri de reducere, prioritizate și realizate în termenele din metodologie (de regulă 12 sau 18 luni, în funcție de nivelul de risc).
Pentru cine este obligatorie măsurarea
Pe tot cuprinsul țării, indiferent de zona de prioritate:
- Locuri de muncă din subteran și de la parter: stații de metrou, saline, mine, cariere, grote, instalații de tratare a apei, extracții de materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare, centre de relaxare.
- Clădiri cu acces public și clădiri publice: primării, prefecturi, sedii de poliție, școli, creșe, grădinițe, unități sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe.
Pentru locuințele private măsurarea nu este obligatorie, dar este recomandată proprietarilor – este singura cale de a afla expunerea reală.
Cine poate măsura
Pentru ca rezultatul să fie recunoscut, buletinul trebuie să provină de la un laborator desemnat de CNCAN, care aplică metodologia națională și procedurile ISO 11665, cu control al calității și participare la intercomparări. Noi lucrăm cu LiRaCC – laboratorul de radon al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cum decurge măsurarea →
Sursa: prezentarea ARaR „Clădiri eficiente, dar și sănătoase – provocarea radonului”, ECI Forum, septembrie 2026.